A batut vantul toata noaptea… a miscat copacii padurii din locul inradacinarii…
iar eu m-am pierdut pentru totdeauna, in iarna rece in cautarea iubirii tale. Uneori nu stiu unde merg, nu stiu nimic in afara de faptul ca te caut… sunt zile in care sute de persoane trec pe langa mine, dar tu nu esti si sunt zile ca asta, cand ma plimb in padurea inghetza cu sperantza si nici urma de vietate…
Tu pur si simplu nu esti… poate defapt nu existi, poate eu te-am inventat si te-am facut atat de real in cat toata lumea a crezut in propria mea fantezie. Poate am sa cad in zapada de mii de ori, poate de mii de ori o sa-mi fie greu sa ma ridic, poate de mii de ori am sa raman treaza in noapte, poate de mii de ori am sa prind diminetiile cum rasar printre tulpini de copaci sperand ca intr-o zi sa ma iei de mana sa-mi spui ca existi…
Lacrimile au inghetat pe obrajii mei, dar am sperantza ca intr-o zi te voi gasi chiar in aceasta padure intunecata si veninoasa ce m-a imbolnavit de atat iubire…
Si ninge peste mine, se astern fulgi grei ai sentimentelor mele, dar intr-o zi are sa iasa soarele si tu vei fi atunci langa mine…
Toti inventam fantezii de Iubire…nu are importanta ce spune lumea despre ele.. Vor veni sau nu vor veni…Cel mai greu este atunci cand nu ajung la tine niciodata…Iar din cele care ajung,..trebuie sa alegi Originalul…
e mai mult decat o simpla fantezie
Bey Fanty, cu parere de rau (si pentru mine) nu vei gasi niciodata iubirea aia cea mai si cea mai, dar nu conteaza ca e mai important drumul decit tinta, deci keep on searching