In 1636 intr-unul din cartierele intunecate ale Londrei, se naste Henrrieta Mary dintr-o sarcina nedorita . Cu buclele roscate, si ochisorii albastrui, iar tenul alb usor pistruiat fetitza isi traieste copilaria pe strazile mijere ale Londrei secolului al XVII-lea. Anglia fiind intr-o perioada mai putin favorabila in care era condusa de Carol I al dinastiei Stuart, un rege impotriva parlamanetului si impotriva reformei anglicane, un rege catolic care este executat, iar prin moartea sa face ca Anglia sa devina republica lui Oliver Cromwell insa doar pentru scurt timp, caci in 1660 Anglia redevine monarhie iar in 1661 este incoronat Carol al II-lea; viata oameniilor de rand era din ce in ce mai dificila. Henrrieta nu si-a cunoscut niciodata tatal, iar la 16 ani calca pe urmele mamei ei si devine prostituata, contra unor sume de 1 siling sau 2 silingi. Henrrieta renunta la primul sau nume si este strigata din 1652 doar Mary, desi o fata cu frica de Dumnzeu in multe dupa amieze se ruga in capela dedicata Sfintei Mary in WhiteChapel district, viata grea din Anglia nu o poate invinge de una singura.
Timp de 2 ani de zile prin patul sau trec barbati dupa barbati, intr-o camarutza din spatele unei taverne cenusii in care viatza de noapte a Londrei se imbiba in miros de bere, duhori, parfumul damelor ieftine. Mirosul de mucegai al camerei se combina cu miros pielii tinere a lui Mary si al uneor barbati dezgustatori.
Era seara cand Samuel Pepys, un administrator naval isi vizitase mama in cartierul Whitechapel cand trecu prin fatza capei, unde grabit fiind s-a lovit de Mary care tocmai iesise de la rugaciune… Cu sanii jumatete goi,acoperita nonsalant cu un sal de culoare verde Mary privii cu ochii ei albastri pe tanarul Samuel in varsta de 21 de ani, ce isi pierduse cuvintele. Imbracat in pas cu moda in haine noi, cu o peruca bruneta si ochii sai verzi tanarul privea catre Mary amutit.
Au urmat zile in care a vizitat-o, zile in care a iubit-o cum n-o iubise nimeni, dar relatia lor nu avea cum sa existe nici in vise… in 1655 Samuel s-a casatorit cu o lady pe care familia lui putea sa o accepte.
Dar noptile petrecute cu Mary au continuat, noptile in care mirosul lui in camarutza ei nu deranja, noptile in care trupul ei gol il iubea gemand de placere si soapte de dragoste rostite din inimile lor triste bucurau peretii mohorati ai incaperii. Palmele sale mari pe sanii ei goi cu sfarcuri rozalii, Mary nu era curva lui, Mary era adevarata sa dragoste si singura. Nimeni n-a reusit sa ii desparta, nici macar ciuma din 1665, Samuel a avut grija ca Mary sa fie doar a lui, o mare parte din banii lui mergeau catre ea, in 1660 aceasta se mutase intr-o mansarda decenta si era vanzatoare la brutaria bunicului lui Samuel. Dar in 1666 dragostea a ars, a ars o data cu toata Londra, Samuel nu a ajuns la timp sa o salveze pe Mary din flacarile iadului pacatelor ei…
Dragostea moare chiar si pentru curve, dragostea moare mai ales cand este indeplina si de cele mai multe ori dragostea traieste vesnic poate nu la fel de puternic atunci cand nu este satisfacuta…






